miercuri, 17 septembrie 2008

Viitorul = Urmatorul prezent

Timpul trece, trece, shi iar trece. Dar de ce oare, este asha grabit shi fuge inainte ? Oare il cheama cineva, i-a dat iubita beep, shi trebuie sa fie la destinatzie intr-un anumit timp ? Eu unul asha banui, ar trebui sa o localizam pe prietena "dansului" pentru a o convinge, a-i propune o afacere sa-l lase mai moale, sa aibe "timp" timpul shi pentru noi. (Paronimele au fost intentzionate, precizez ghilimelele la primul paronim).
Ma tot gandesc la intrebarea asta, ceea ce persista sa ne zapaceasca mintzile, deoarece niciodata nu va avea raspuns.
Nu exista om in lume cu IQ atat de dezvoltat incat sa gaseasca raspunsul CONCRET, ci nu dupa raspunsurile mintzii, la intrebarea: DE CE. Odata cu trecerea timpului, shi sperand la tot mai multe vise, atat realizabile, cat shi irealizabile, am ajuns sa asum ca nu exista pamantean in planeta asta sa nu se gandeasca la viitor, sau sa-shi aminteasca trecutul, shi totodata traind prezentul. Deci, ne putem considera "mini-napoleoni", facand 3 lucruri (paranormale) deodata. Avem potentzial (in suflet), putem spune asha.
Am sa va pun acum cateva intrebari, shi sa va fac cateva afirmatzii in privintza asta, dintr-un singur punct de vedere, shi anume viitorul neashteptat, deoarece asta ma nedumereshte. Deci, tu de ce te gandeshti, sau te temi de/la viitor ? Crezi ca nu va mai veni, sau va veni intarziat, daca itzi faci griji ca maine poimaine se va intampla ? Crezi ca destinul tzi l-ai scris tu cu mana ta, shi ai greshit cand l-ai programat ?! NICIDECUM! Destinul ne este facut de Dumnezeu, deci nu avem ce regreta! Doar sa speram la mai bine, shi sa fim puternici in caz contrar.
Eu unul nu ma gandesc la viitor (cel neashteptat, shi anume relele ce le suferim in viatza shi vrem sa le evitam pe toate, deshi nu se poate), deoarece va veni el oricum! Atat bun, cat shi rau. Deodata aflu, ca peste un timp, o sa patzesc ceva ce nimeni nu shi-ar dori (este doar o aluzie, nu neaparat o afirmatzie). Shi ce daca ? Am cum evita asta, daca este peste puterile mele ? Are cine sa impiedice asta, atata timp cat nu sunt prieteni sa te sustzina ? Oricum, tot ce va urma, sa fie bun facut! Atat bine, cat shi rau. La urma urmei, nu exista sare fara zahar.
Mereu am fost indiferent cu timpul, mereu am fost stapan pe mine, shi i-am fost mereu in fatza, la fiecare "concurs de viteza al vietzii". Ce inseamna concurs de viteza al vietzii ?! Concursul de viteza al vietzii este acela cand pui la bataie creierul cu inima, shi eshti de partea mintzii, respectiv dushmanul inimii - creierul. Spre exemplu in dragoste, daca inima cashtiga batalia cu creierul, ca la orice lupta, dushmanul preia controlul absolut al adversarului invins. Asha shi cu inima, daca o ascultzi pe ea, va detzine controlul absolut al creierului, shi il va face sa se orienteze numai la alegerile inimii.
Asha shi cu timpul. Mereu trebuie sa fii indiferent, pentru a parcurge tot raul in indiferentza, shi a nu simtzi ranile interioare. Nu acelashi lucru trebuie spus shi despre viitorul dorit, cu indepliniri.
Insa nu voi vorbi in viitorul pozitiv, poate in viitorul articol, deoarece acum suntem la prima parte a luptei intre bine shi rau. Dupa cum spuneam atat eu, shi cei de la Orange: "Viitorul suna bine" , deci, facand aluzie la tonatziile bune care lanseaza viitorul ashteptat, le ascult cu drag in timpanul urechilor mele. Spre exemplu, sa fiu mai explicit, de ce clasific in domenii comune viitorul bun, shi viitorul rau, am sa va dezvalui unul din planurile mele apropiate.
La inceputul viitoarei ianuarie (2009), cand vor incepe inscrierile, voi practica parashutism. Shtiu, adrenalina maxima, om al cerului, dar totodata cere shi ENORM CURAJ, shi vointza, pentru a indeplini cerintzele necesare. Am intalnit persoane care mi-au zis ca este periculos, shi shtiu asta, insa, vorba aia: ORI LA BAL ORI LA SPITAL. Asha ca, sunt dispus sa risc, deoarece orice sport (nu neaparat hobby, vorbind la modul general) din lume cere sacrificii. Asha ca, sunt pregatit de orice. Ori e adrenalina, ori nu e nimic! Shi nu ma gandesc ca o sa mor, deoarece odata shi-odata tot voi parasi Terra, shi cine shtie, poate cu riscul ca voi regreta sa mor peste zeci de ani, cand lumea imi va fi mai draga, shi voi pierde ce este mai interesant.
Deci, eu consider o moarte glorioasa (spun glorioasa ca sa-i fac putzina invidie, deoarece totzi o "lauda" de rau, eu vreau sa fiu mai egoist), fiind o moarte din placere. Nu ma intzelegetzi greshit, spun asta in sensul ca a muri este placut, ci a muri PENTRU PLACERE. Deci, daca voi lua solul in bratze, fara parashuta, ma pot considera CURAJOS, shi totodata un VETERAN AL AVIATZIEI. Dar shi daca scap, nimeni nu ma va impiedica sa ma bucur de senzatziile unice pe care tzi le poate oferi acea aventura la ridicata altitudine. Asha shi cu bucuriile, shi tristetzile ce urmeaza sa le primim inauntrul nostru, pe fiecare zi care trece ... deoarece nicio zi nu este identica (virgula) cu alta, oricat de asemanatoare ar fi.
Deci, oricat am numi viitorul - VIITOR (sesizez din nou asupra celor 2 paronime, sa nu fiu pus la "Top Rushinica" pe net, de catre "mini-paparazii" ce vaneaza bloggeri), la urma urmei, VIITORUL se va transforma candva in PREZENT ... shi totodata parcurgand un nou traseu catre un nou VIITOR , PREZENTUL actual se va transforma intr-un nou TRECUT. Asha ca, luatzi totul ca atare, shi NU APLECATZI NICIODATA CAPUL, CAND VA ESTE MAI GREU.

Niciun comentariu: