Viitorul = Urmatorul prezent

Timpul trece, trece, shi iar trece. Dar de ce oare, este asha grabit shi fuge inainte ? Oare il cheama cineva, i-a dat iubita beep, shi trebuie sa fie la destinatzie intr-un anumit timp ? Eu unul asha banui, ar trebui sa o localizam pe prietena "dansului" pentru a o convinge, a-i propune o afacere sa-l lase mai moale, sa aibe "timp" timpul shi pentru noi. (Paronimele au fost intentzionate, precizez ghilimelele la primul paronim).

Ma tot gandesc la intrebarea asta, ceea ce persista sa ne zapaceasca mintzile, deoarece niciodata nu va avea raspuns.

Nu exista om in lume cu IQ atat de dezvoltat incat sa gaseasca raspunsul CONCRET, ci nu dupa raspunsurile mintzii, la intrebarea: DE CE. Odata cu trecerea timpului, shi sperand la tot mai multe vise, atat realizabile, cat shi irealizabile, am ajuns sa asum ca nu exista pamantean in planeta asta sa nu se gandeasca la viitor, sau sa-shi aminteasca trecutul, shi totodata traind prezentul. Deci, ne putem considera "mini-napoleoni", facand 3 lucruri (paranormale) deodata. Avem potentzial (in suflet), putem spune asha.

Am sa va pun acum cateva intrebari, shi sa va fac cateva afirmatzii in privintza asta, dintr-un singur punct de vedere, shi anume viitorul neashteptat, deoarece asta ma nedumereshte. Deci, tu de ce te gandeshti, sau te temi de/la viitor ? Crezi ca nu va mai veni, sau va veni intarziat, daca itzi faci griji ca maine poimaine se va intampla ? Crezi ca destinul tzi l-ai scris tu cu mana ta, shi ai greshit cand l-ai programat ?! NICIDECUM! Destinul ne este facut de Dumnezeu, deci nu avem ce regreta! Doar sa speram la mai bine, shi sa fim puternici in caz contrar.

Eu unul nu ma gandesc la viitor (cel neashteptat, shi anume relele ce le suferim in viatza shi vrem sa le evitam pe toate, deshi nu se poate), deoarece va veni el oricum! Atat bun, cat shi rau. Deodata aflu, ca peste un timp, o sa patzesc ceva ce nimeni nu shi-ar dori (este doar o aluzie, nu neaparat o afirmatzie). Shi ce daca ? Am cum evita asta, daca este peste puterile mele ? Are cine sa impiedice asta, atata timp cat nu sunt prieteni sa te sustzina ? Oricum, tot ce va urma, sa fie bun facut! Atat bine, cat shi rau. La urma urmei, nu exista sare fara zahar.

Mereu am fost indiferent cu timpul, mereu am fost stapan pe mine, shi i-am fost mereu in fatza, la fiecare "concurs de viteza al vietzii". Ce inseamna concurs de viteza al vietzii ?! Concursul de viteza al vietzii este acela cand pui la bataie creierul cu inima, shi eshti de partea mintzii, respectiv dushmanul inimii - creierul. Spre exemplu in dragoste, daca inima cashtiga batalia cu creierul, ca la orice lupta, dushmanul preia controlul absolut al adversarului invins. Asha shi cu inima, daca o ascultzi pe ea, va detzine controlul absolut al creierului, shi il va face sa se orienteze numai la alegerile inimii.

Asha shi cu timpul. Mereu trebuie sa fii indiferent, pentru a parcurge tot raul in indiferentza, shi a nu simtzi ranile interioare. Nu acelashi lucru trebuie spus shi despre viitorul dorit, cu indepliniri.

Insa nu voi vorbi in viitorul pozitiv, poate in viitorul articol, deoarece acum suntem la prima parte a luptei intre bine shi rau. Dupa cum spuneam atat eu, shi cei de la Orange: "Viitorul suna bine" , deci, facand aluzie la tonatziile bune care lanseaza viitorul ashteptat, le ascult cu drag in timpanul urechilor mele. Spre exemplu, sa fiu mai explicit, de ce clasific in domenii comune viitorul bun, shi viitorul rau, am sa va dezvalui unul din planurile mele apropiate.

La inceputul viitoarei ianuarie (2009), cand vor incepe inscrierile, voi practica parashutism. Shtiu, adrenalina maxima, om al cerului, dar totodata cere shi ENORM CURAJ, shi vointza, pentru a indeplini cerintzele necesare. Am intalnit persoane care mi-au zis ca este periculos, shi shtiu asta, insa, vorba aia: ORI LA BAL ORI LA SPITAL. Asha ca, sunt dispus sa risc, deoarece orice sport (nu neaparat hobby, vorbind la modul general) din lume cere sacrificii. Asha ca, sunt pregatit de orice. Ori e adrenalina, ori nu e nimic! Shi nu ma gandesc ca o sa mor, deoarece odata shi-odata tot voi parasi Terra, shi cine shtie, poate cu riscul ca voi regreta sa mor peste zeci de ani, cand lumea imi va fi mai draga, shi voi pierde ce este mai interesant.

Deci, eu consider o moarte glorioasa (spun glorioasa ca sa-i fac putzina invidie, deoarece totzi o "lauda" de rau, eu vreau sa fiu mai egoist), fiind o moarte din placere. Nu ma intzelegetzi greshit, spun asta in sensul ca a muri este placut, ci a muri PENTRU PLACERE. Deci, daca voi lua solul in bratze, fara parashuta, ma pot considera CURAJOS, shi totodata un VETERAN AL AVIATZIEI. Dar shi daca scap, nimeni nu ma va impiedica sa ma bucur de senzatziile unice pe care tzi le poate oferi acea aventura la ridicata altitudine. Asha shi cu bucuriile, shi tristetzile ce urmeaza sa le primim inauntrul nostru, pe fiecare zi care trece ... deoarece nicio zi nu este identica (virgula) cu alta, oricat de asemanatoare ar fi.

Deci, oricat am numi viitorul - VIITOR (sesizez din nou asupra celor 2 paronime, sa nu fiu pus la "Top Rushinica" pe net, de catre "mini-paparazii" ce vaneaza bloggeri), la urma urmei, VIITORUL se va transforma candva in PREZENT ... shi totodata parcurgand un nou traseu catre un nou VIITOR , PREZENTUL actual se va transforma intr-un nou TRECUT. Asha ca, luatzi totul ca atare, shi NU APLECATZI NICIODATA CAPUL, CAND VA ESTE MAI GREU.

Amintindu-mi ... traiesc in ashteptarea viitorului

Cu totzii shtim ca nu le putem avea pe toate... dar macar putem visa la ce am avut, shi putem spera la ce vom avea. Te gandeshti ca intotdeauna tzi-ai dorit, itzi doreshti shi itzi vei dori sa retraieshti momentele bune de care ai avut parte, shi niciuna din "valorile" de azi nu conteaza. Oricine iubeshte shi ar da tot ce are pe lume pentru un zambet, un raset, o lacrima...

Este un pic "anormal" sa ne gandim la faptul ce am petrecut anul shcolar trecut, vazand cum abia trece, shi ca acum a trecut un an de la acel gand naucitor... este un pic "neobishnuit" sa ne gandim ca totzi chiuleam, shi nu shtiam daca trecem clasa din cauza absentzelor, sau ale notelor ... ori a unei nazbatii neadecvate; este "ieshit din comun" sa ne gandim ca incepand cu iarna anului trecut, shi pana acum ... am patzit lucruri bune, shi ca trebuie sa ashteptam atat de mult pana se vor repeta. Ciudat nu ? :)

Nici un om/baiat/fata/pamantean/extraterestru/fiintza de orice fel, nu se lauda cu necazurile shi suspinarile. Dar cu toate cele 99% necazuri petrecute pana in ziua de astazi, inima-i straluceshte in amintirea acelui procent de 1% de bucurie. Este fascinant sa-tzi aduci aminte cum asta-iarna te jucai cu bulgarii de zapada, cand aveai satisfactzia puterii de a putea strange un bulgare tare, shi precizia tzintei spre "inamic"... inima itzi suradea shi cu o mandrie pe chip le spuneai la prieteni shi prietene: "Va fac eu iarna asta sa nu mai mancatzi mancare 3 luni, va tzin la regim pe zapada !".

Iti dai seama cum trece timpul visand, sperand, invatzand din bunele shi relele petrecute... shi faci in asha fel incat in "urmatorul prezent" sa fie exact cum tzi-ai dori. Toata lumea ashteapta Pashtele, Mosh Nicolae, Craciunul, Revelionul, shi toate celelalte sarbatori magice... unii pentru a se bucura de semnificatzia fiecareia... altzii pentru a avea inca un motiv in plus de petrecere shi distractzie proprie.

Nimeni nu poate sa-shi dea seama cat de repede a trecut vara, dar oricine este conshtient de faptul ca va veni inca o data, shi inca o data, shi inca o data... La totzi le e dor sa se plimbe cu vapoarele pe caldura naucitoare, sa stea la mare pe plaja la bronzat, in shtranduri shi toate acele locuri racoritoare shi "pe placerea corpului" pe timp de vara.

Bineintzeles, primavara a fost pentru noi un fel de "inca o inflorire a vietzii", dupa gerul shi frigul simtzit pe pielea noastra... o satisfactzie cutremuratoare vazand ghioceii cum infloresc, pomii inverzindu-se shi cum natura prinde viatza "pentru inca o data". E bine totushi sa nu uitzi un singur lucru in ciuda tuturor petrecute shi urmatoarelor ashteptari din viatza ta: Nu plange ca a trecut. Bucura-te ca va veni din nou. :)

Intre a cashtiga un milion de dolari shi a pierde un prieten

Uita-te putin la cei care trec pe langa tine in fiecare zi. Printre zecile de fetze posomorate, fie din cauza sanatatii, a problemelor cotidiene, sau a cine-stie carei boli, poti vedea, mai rar, si persoane fericite. Fiecare concepe fericirea diferit. Probabil ca unii o vad in faptul de a avea in cont o suma de bani destul de mare care, odata scoasa, ar periclita siguranta bancii… sau poate ca unii vad adevarata valoare in persoanele carora li se pot adresa cu apelativul “prieten”.

Unele persoane pot fi norocoase, si fiecare lucru pe care il fac sa se transforme in aur, fapt reliefat in situatia lor fianciara. Fiind tana, cu multe dorinte si ambitii, vrei din tot sufletul sa ai suficienti bani pentru a te distra, pentru a-ti face poftele si pentru a colinda o lume intreaga. E normal. Si eu as face la fel. Dar nu trebuie uitat ca in viata BANII = 0.Cum omul a facut banul, asa si banul il face pe om. Poti sa castigi sute de milioane intr-o noapte, sa ai toti banii din lume... si atunci sufletul tau se va dedica complet banilor, iar tu… tu vei pierde totul. Ironic, nu? Orice persoana aflata in necazuri, cu o situatie financiara proasta... are nevoie de cineva… un prieten alaturi ca sa-l linisteasca si sa-i ofere o liniste pe care nici un ban nu i-o poate oferi.

Este adevarat ca, niste hartii pot cumpara ORICE LUCRU sau OBIECT, dar nu poti cumpara cel mai esential lucru: PRIETENIA. Multor persoane li se intampla sa aibe situatia financiara infloritoare pentru o perioada indefinita, si totul se duce pe distractia cu tovarashi, si vine momentul cand au ajuns la capat. Nimeni nu a spus ca este interzis sa traiesti intr-un mediu de lux. Dar toate obiectele valoroase din lume nu-ti vorbesc, nu iti sunt alaturi cand ti-e mai greu si cel mai trist lucru: NICI MACAR NU STIU ASTA. In general, situatia financiara preocupa pe oricine, si asteapta pe zi ce trece sa-si gaseasca un nou "stapan". In astfel de situatii ale unei alegeri, drumul este al tau ... dar trebuie sa stii sa ti-l controlezi cu cap.

Situatia de a-ti schimba drumurile spre un nou trai de viata trebuie intai gandita, si apoi facuta... pentru ca de obicei in orice plan frumos apar micute, mici, maricele, mari, enorme obstacole de multe si ramai blocat in "OFF SIDE". Gandul a ajunge cat mai departe iti da o putere imensa. Priveste si partea negativa, ajungi la un momentdat cand simti ca ai nevoie de o persoana draga care sa-ti fie alaturi sa-i povestesti toate lucrurile (bune sau rele) patite, si sa-i auzi cu drag vocea cand iti spune daca ai gresit undeva, sau nu. Nu oricine ajunge aici, fiecare are optiunea lui.

Daca te simti singur, si nu ai cu cine vorbi lucruri personale sau ai vrea sa te intorci pe drumul pe care odata, l-ai lasat, inainte de a alege calea "foilor verzi" adu-ti aminte ca: BANUL NU ZAMBESTE SI PLANGE CU TINE.

Primul pas

Ai trait vreodata clipa in care inima sa iti bata atat de tare incat, in galopul ei nebun, sa simti ca iti iese din piept, cand palmele incep sa iti transpire si un mare nod isi gaseste locul lui in gat, cand cuvintele tale par prea prostesti pentru a fi rostite? Si toate astea in clipa in care ea apare...

O sa facem un mic exercitiu...
A venit clipa cand iti vei intalni jumatatea, dar nu stii cum sa o intampini. Cu flori? Cu bomboane? Sau vei alege sa fii tu, sincer, astfel dovedindu-i ca esti dispus sa-i oferi ceva mai mult decat simplele cadouri? Hai sa alegem sinceritatea, sa vedem ce o sa iasa.

Ajungi la prima intalnire, in primul loc romantic, primele emotii. Cand o vezi iti bate inima, nu stii ce sa faci si ce sa-i spui ca sa o faci sa te placa. Faci ce-ti spune inima, esti amabil si incerci sa faci in asa fel incat lucrurile sa decurga pe placul amandurora. Vorbesti cu ea deschis, sincer, aratandu-i incredere si considerandu-o confidenta ta. Ea te place, tu o placi, totul e perfect. Pentru moment nimic nu mai conteaza, doar sa fii alaturi de ea.

Trece o anumita perioada de timp, si ea incepe sa fie nesigura pe relatie, isi acorda un timp pentru a vedea daca vrea sa continue relatia, DAR in acelasi timp, pastrandu-te langa ea prin orice mijloace, pentru orice eventualitate. Ca baiat, in momentul in care apar probleme din cauza ei, trebuie sa lasi de la tine, iertand din iubire. Se rezolva odata, de 2 ori, de 3 ori, iar dupa un anumit timp, cand simti ca nu mai poti sa rezisti mult, ea iti frange din ce in ce mai mult inima, renuntand sa mai depuna efort pentru a pastra legatura dintre voi.

Tu continui, cu speranta si din iubire pentru ea, ca totul va merge bine pe viitor... cu gandul ca DRAGOSTEA VA INVINGE TOTUL. Ea, ca sa nu te piarda, iti va declara iubirea ei prin vorbe (fata in fata, prin telefon, prin orice mijloace)... sincera sau nu. Dar nu trebuie sa uiti nici pentru omini-secunda ca FAPTELE DOVEDESC VORBELE. La un momentdat simti ca trebuie sa pui capat, si totodata te gandesti ca o ultima sansa mereu trebuie acordata.

Va veni perioada in care esti nedumerit, pierdut in ganduri... nu stii ce sa faci, sa uiti totul si sa o luati de la inceput sau sa mergi mai departe ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Amintirile din trecut iti spun sa mergi mai departe, dar inima iti spune ca tot raul se poate uita si ca binele va asteapta cu bratele deschise si cu un zambet urias. Daca lucrurile nu o iau asa cum ai fi dorit, si la un anumit punct, drumurile voastre se bifurca, fiecare alegand in mod diferit, accepta lucrurile asa cum sunt... accepta ca ai capatat o experienta proprie care te va face sa stii cu adevarat ce e de facut pe viitor.
Mergi inainte, zambeste, si multumeste-i pentru tot. Gandeste-te ca cineva, candva, undeva, cumva , te asteapta! :)

Intre viatza shi moarte

Pun pariu ca multi dintre voi va intrebati, va veti intreba, sau poate ca deja v-ati intrebat de ce suntem muritori? Cautati raspunsul corect peste tot, dar nimeni nu stie cauza exacta. In continuare va vom incerca sa gasim raspunsul la urmatoarea intrebare: de ce incepem viata printr-un botez si o sfarsim printr-o inmormantare?

Dupa cum stim, toti ne nastem, facem botezul, crestem, traim si murim. In momentul cand ne-am nascut, o noua inima incepe sa bata pe pamant. De obicei, cand vezi un nou-nascut iti spui "Ce inofensiv si dragalas e..." , dar in acelasi timp trebuie sa realizezi ca, pe viitor, poate alege sa ramana inofensiv sau sa devina o persoana violenta, aceasta depinzand in mare parte de educatia pe care parintii i-o insufla.

Intre timp, dupa fiecare an, se dezvolta in noi nu numai corpul, ci sufletul. Ni se dezvolta mentalitatea si capacitatea de a face lucruri noi cu forte noi. Pe zi ce trece descoperim noi aspecte, si cu timpul ne dam seama de un lucru: "Ce slab eram anul trecut, anul asta sunt destept". Destinul ne pregateste pentru cele 4 stadii ale vietii: Tinerete, Adolescenta, Maturitate, Batranete.

Tineretea este cea mai importanta parte a vietii, pe care toti copii si-o petrec pe strada jucandu-se cu mingea, cu prietenii si vecinii lor, aceste momente fiind de neuitat... bune sau rele! Toti ne consumam energia jucandu-ne, si in acelasi timp pregatindu-ne de un nou stadiu al vietii. Destinul ne pregatestetreptat-treptat pentru a fi gata de a infrunta momentele grele ce urmeaza in viata noastra, si pentru a le savura pe cele bune. De aceea este cunoscuta replica "Fii tare, dupa nor va rasari soarele" , si trebuie luat totul ca atare.

Dupa ce am depasit stadiul tineretii, ajungem la adolescenta unde viata incepe cu adevarat, traind cu gandul ca suntem tineri si de nimic nu ne pasa. Odata ce incepi sa te maturizezi , si sa fii constient pe seama faptelor pe care le faci si a vorbelor pe care le spui, incepi sa-ti construiesti singur un viitor asa cum vrei tu. Dar trebuie sa te gandesti la un lucru: "Oare este posibil ?". Este adevarat ca nu poti avea totul in viata. Gandeste-te doar la ce poti avea ... pentru ca trebuie retinut un lucru:

ESTE IMPOSIBIL SA FACI IMPOSIBILUL. In momentul in care ai devenit adolescent, te simti in lumea ta, cu prietenii langa tine si trebuie sa fii pregatit pentru a infrunta raul si a accepta binele.
Cand incepem sa ne maturizam, atunci pornim pe cont propriu si ne amintim ca tot ce-am trait pana acum a fost un fel de "demmo" si ca viata incepe, astfel ca trebuie a ne-o organiza dupa cum putem. Incepem a ne intemeia o familie, dam nastere unui copil si ne amintim prin intermediul lui exact cum am fost noi cand eram ca el. Este foarte greu sa-ti dai seama cum viata trece pe langa tine si nu stii sa profiti din ea din plin, dar ia partea buna a lucrurilor: TRAIESTI.

Nu conteaza ca nu ai avut ce ai vrut tu; fii fericit ca nu ai nimic si esti in lumea celor vii. Cand ai ajuns la o anumita varsta ce a depasit stadiul adolescentei, atunci incepi o noua viata prin a cunoaste oameni noi, un stil de viata nou atat material cat si moral, si iti vei da seama ca tot ce esti tu acum, este reziduul actiunilor tale din tinerete si adolescenta. Dumnezeu nu este nedrept cu noi cum cred altii. Dumnezeu ne pune destinul in brate si ne testeaza sa vedem daca stim cum putem sa-l controlam.

Depasind stadiul maturitarii, ajungi la batranete si tocmai atunci iti dai seama ce ai facut bine si ce ai facut rau. Aceasta este etapa cea mai importanta a vietii tale, cand nu trebuie uitat un singur lucru: Daca am gresit in viata, greseala e omeneneasca. Cand esti in ultimul stadiu al vietii, trebuie realizat faptul ca daca nu ai facut lucrurile in viata ca la carte, gandeste-te ca cineva, candva, undeva o va face in locul tau...

La un momentdat, intr-una din etapele prezentate mai sus, chiar atunci cand simti ca esti la sfarsitul calatoriei tale... zambeste, fi fericit si gandeste-te:

Nu ai trait cu gandul ca vei muri... Ai murit cu gandul ca traiesti!